tag:blogger.com,1999:blog-81251423031124347022024-03-12T19:52:25.361-07:00Psihologie OmuletiMadalinaMargahttp://www.blogger.com/profile/09308636077891734490noreply@blogger.comBlogger6125tag:blogger.com,1999:blog-8125142303112434702.post-70888170725591146162017-03-12T03:38:00.001-07:002017-03-12T03:54:16.689-07:00Omuleții muscăreții<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Știm cu toții de
prin parcuri, de pe la casele altora, de prin grădinițe cum că copiii se muscă,
se bat, se amenință, tipă unii la alții sau la părinți, se supără și evident
plâng. Haideți să vedem cum ne explică Brazelton* cam de ce se întâmplă asta.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">„Mușcatul și
lovitul pot fi reziduuri comportamentale. În primul an de viață, toți copiii
trec printr-o fază în care-i mușcă pe cei care-i îngrijesc. Apoi, în al doilea
an de viață, copilul își mușcă prietenul. Ambele mame sunt oripilate. Copilul mușcat
țipă. Toată lumea aleragă la el. Cel care a mușcat este surprins, copleșit,
poate și puțin fascinat de reacția și agitația tuturor. Sunt puține șanse să înveți să te controlezi
într-o asemenea circumstanță. Reacția violentă a părinților doar va întări un
asemena comportament.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Deși știm sau
bănuim asta de cele mai multe ori nu te poți abține nici tu adult să nu te
comporți la randul tău agresiv, nervos, sub o formă sau alta pe cel care
agresează, chiar ușor speriat și
nedumerit și tu cum de s-a întâmplat din nou deși i-ai spus că nu
facem asta de nenumărate ori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">„Orice comportament
impulsiv, ca mușcatul sau lovitul, este înspăimântător pentru copil. <b>Nu știe cum să se oprească. </b>Îl repetă
mereu și mereu ca și când ar încerca să înțeleagă de ce produce o reacție atât de
puternică. Mușcarea, zgârierea, lovirea, toate încep ca un comportament normal
de explorare. Când adulții au o reacție exagerată sau când ignoră acest tip de
comportament, copilul va repeta comportamentul ca și când ar spune: <b>nu pot să mă controlez, ajută-mă</b>!”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un val reînnoit de
sentimente agresive iese la suprafață în al treilea an de viață. Spre deosebire
de crizele de la doi ani, această agresivitate este direcționată mai mult către
ceilalți. Poate fi supărătoare pentru toată lumea – părinți și copii. Și are un
pret ridicat: o mare angoasă determinată chiar de agresivitatea care pune
stăpânire pe copil. Teama și coșmarurile, mai elaborate în acest an, sunt
expresia acestei mari angoase. Agresivitatea și teama care rezultă sunt un
punct de cotitură pentru anul trei de viață. Cum poate un părinte să ajute
copilul să facă față propriilor sentimente de agresivitate cu mai puțină teamă,
în pregătirea următoarei sarcini – <b>gestionarea</b>
ei?”<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">”O fetiță este
împinsă de o altă fetiță pentru a ajunge la gustarea de pe masă prima, e
împinsă cu putere, cade și se lovește la cap, apare cucuiul. Educatoarea a
văzut tot ce s-a întamplat. S-a panicat și a alergat să consoleze victima și să
aibă grijă de cucuiul cu pricina. Fetița țipă: o urăsc!! Asta îi aduce aminte
educatoarei de cine e responsabil pentru pățanie. A lăsat fetița în grija
altcuiva și s-a îndreptat către cealaltă fetiță, care stă ascunsă, cu spatele
la ce se întâmplă, e îmbufnată, privește pieziș și refuză să vorbească. Dar pe
măsură ce educatoarea vorbește cu ea, începe să asculte: știu că îți pare rău
și poate și prietena ta pe care ai împins-o știe asta, dar trebuie să te
pregătești să-ți ceri iertare, însă numai atunci când îți pare rău cu adevărat.
Atunci fetița privește educatoarea și izbucnește: îmi pare rău, și-i părea rău
cu adevărat.”<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> De menționat și de subliniat este că eu una de
exemplula grădiniță nu le cer copiilor să-și ceară scuze sau iertare decât dacă vor cu
adevărat pentru că pentru mine nu sunt importante scuzele așa sec, eu însămi
îmi cer scuze foarte rar, oamenii apropiați mie știu asta, nu cred deloc în iertare forțață, sunt lucruri
pe care alții mi le-au făcut și pentru care nu am reușit nici acum să-i iert
sau sunt altele pe care eu le-am făcut și poate nu-s iertată nici acum, ar fi o
ipocrizie deci să pun copiii să spună ceva ce nici eu nu zic foarte des și în
care nu cred pe de-a-întregul. Pe de altă parte, eu încerc șă am grija la ce
zic sau fac în situațile viitoare. Ce îi îndemn eu pe copii să facă atunci
când, de exemplu, aruncă cu voie sau nu cu nisip în alt copil, este să se ducă
sa-l ajute să se scuture, să-l întrebe unde-l doare, dacă-l doare în cazul în
care a căzut și e lovit pe undeva, să-l pupe, mângâie, să vorbească cu el, să
facă ce crede el că-l poate alina sauu
consola cât de cât pe celălalt, să ia contact cu durerea și lacrimile celuilalt, chiar și doar privind ce i se întâmplă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Acum depinde ce e
important pentru fiecare și e de asumat de fiecare părinte sau educator în
parte dacă crede și vrea sincer ca copilul sau copiii din grija lui să-și ceară
iertare și atunci formula magică ar fi: pentru mine e chiar important să-ți
ceri iertare, așa îmi dau seama că-ți pasă de mine și că poate regreți. Formula
magică nu trebuie să fie musai aceasta, dar atitudinea cam pe acolo ar trebui
să bată, însă repet, e important să ne asumăm ce pretenții avem de la
cealălalt, copilul va depista autenticitatea sau falsa pretenție a adultului.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Ș-acum întocându-ne
la fetița așa zisă agresor și la susținerea ei, lucru făcut de educatoare, i-a
dat copilei ocazia să-i pară rău în siguranță – în loc să fie copleșită de
pierderea propriului control. Când un copil este copleșit, trebuie să se apere –
devenind insensibil la alți copii sau la el însuși. Abordarea educatoarei i-a
dat posibilitatea fetiței să facă față propriei frici de pierdere a controlului
și să regrete consecințele propriilor acțiuni. Acum poate să-și ceară scuze și
poate să observe că ajută la ceva.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">„Chiar dacă
împinsese fetița cealaltă cât putuse de tare fusese conștientă de ce făcea. Îi
părea rău? Evident. Dar avea nevoie de timp să recunoască. Teama de a-și pierde
controlul o împingea într-o atitudine persistentă. Ambele fetițe au nevoie de
consolare la fel de mult. Consolare nu înseamnă acceptare a comportamentului
agresiv. Scopul este de a asigura copilul care a împins că nu mai este într-o
stare lipsită de control și de asemenea de a-i da o speranță. Este esențial să
fie încurajată – evident nu să repete ceea ce tocmai a făcut, ci să creadă că
va învăța să se controleze.”<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">”Un copil lăsat
singur în asemenea momente este supus riscului de a crede despre el însuși că este
într-adevăr rău, perseverând apoi în această atitudinea. Evident, ne-am putea întreba: este copilul
pregătit să facă față propriilor sentimente de vinovăție? Sau va trebui să-și
refuze astfel de experiențe pentru a se proteja? Copilul are nevoie să fie conștient
de propriile acțiuni și consecințele acestora, dar, dacă este copleșit, nu va
învăța. În schimb, va fi forțat să se protejeze împotriva durerii provocate de
sentimentul de vinovăție și frică, decizând că este realmente un ”copil rău”. Atunci
apare ceea ce numim ”comportament rău”, și se va repeta mereu și mereu, pe
măsură ce copilul începe să creadă că este mereu ”rău”. Scopul este să fie
ajutat să-și recunoască sentimentele de vinovăție și capacitatea de a se opri
singur. Între timp, va avea nevoie de ajutor pentru a-și menține speranța că va
reuși.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Să-i ajutăm, zic!!<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">P.S.: Brazelton nu
alege întâmplător, vreau eu să cred, exemplul cu două fetițe, vă dați seama și
singuri de ce, sunt sigură.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">*T. Berry
Brazelton, Joshua D. Sparrow, <i>Puncte de
cotitură. De la trei la șase ani. Dezvoltarea emoțională și comportamentală a
copilului tau, </i>Editura<i> </i>Fundației
Generația, 2008<o:p></o:p></span></div>
<a href="https://www.blogger.com/goog_390124868"><br /></a>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><a href="http://www.generatia.ro/index.php?page=shop.product_details&flypage=flypage_new.tpl&product_id=14&category_id=3&vmcchk=1&option=com_virtuemart&Itemid=4">http://www.generatia.ro/index.php?page=shop.product_details&flypage=flypage_new.tpl&product_id=14&category_id=3&vmcchk=1&option=com_virtuemart&Itemid=4</a><o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span>
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
MadalinaMargahttp://www.blogger.com/profile/09308636077891734490noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8125142303112434702.post-49990962108596733862017-03-02T14:45:00.002-08:002017-03-02T14:56:21.375-08:00Despre lacrimi și copii<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Aud de nenumărate
ori de peste tot, din toate parcurile și gurile de părinți, educatori și psihologi
îndemnurile „minunate”:<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Nu mai plânge, ești băiat mare.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Ești urât când plângi, vrei să te vezi ce urât esti în
oglindă?<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Ei hai, nu plânge că nu s-a întâmplat nimic.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Mă dor urechile când plângi.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Vorbește, nu mai plânge, spune-mi ce vrei!<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Plângi pentru toate prostiile.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Nu e frumos să plângi, ne facem de rușine, vrei să râdă
copiii de tine?<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Se supără mama, tata, Moș Crăciun și nu mai vine dacă
plângi.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Lasă-l să plângă singur, când îi trece vine el.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">N-ai decât să plângi cât vrei, eu am plecat. <o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Să știi că mie nu-mi plac copiii care plâng, te iubesc
cel mai mult când ești vesel.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Lista evident poate
continua. Și stau și mă întreb, unde ne e bunul simț comun? <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Când suntem adulți
nu mai plângem de le tot spunem voalat că atunci când pasămite crești nu se mai
plânge. Evidența ne spune altceva, că doar nu se pierd lacrimile pe undeva, i
s-o fi întâmplat cuiva să rămână fără lacrimi de la prea mult plâns în
copilărie de tot pomenim de crescut mare fără să plângi?<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Câți copii sunt
urâți cu adevărat când plâng? Și ce părinte poate să spună da, e foarte urât
copilul meu când plânge, urât de-a binelea, parol.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Cum să nu se fi
întâmplat nimic dacă doare? Și nouă adulților semeți ne dau lacrimile de la o
lovitură surdă la degetul mic împiedicat de-un colț de pat.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Există și oameni
care suportă plânsul și pe care urechile nu-i dor de la plânset de om mic care nu durează mai mult de 5-10 minute, căci
nu-i așa cu toții am fost la un concert sau la o nuntă și ne-am regăsit
urechile și a doua zi fără să învinovățim nuntașii că din cauza nunții lor ne
dor urechile.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Motivele pentru
care plâng oamenii sunt direct proporționale cu anii vieții lor. Dacă la 30 ani
e importantă mașina vecinului pe care nu o ai și o visezi, la 3 ani e
importanța mașinuța din mâna altui copil
din parc, chiar dacă e identică cu a ta.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Pentru restul
fabulațiilor vă las singuri să găsiți contraargumente logice de la astfel de
lozinci. Dacă nu reușiti, vi le scriu eu zilele următoare.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Între timp ar fi
cinstit să recunoaștem că nu știm ce să facem cu plânsul copiilor și al
oamenilor în general, că vrem să se oprească ca să ne fie mai ușor nouă,că ne deranjează, că ne tensionează, că nu știm cum să
facem să-i oprim și nu avem nici cea mai mică idee, mai mereu, care ar fi
motivele pentru care plâng.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Așa că <b>tăceți</b> în primul rând și ascultați un
om care plânge, uitați-vă la el, stați aproape, mângaiați-l, îmbrățișați-l și ca
prin minune plânsul se va opri. </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 16px;">Evident, că lucrurile nu sunt atât de ușoare, dar haidem măcar să încercăm să le suportăm un pic.</span></u></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 16px;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Mereu se opresc lacrimile oamenilor, de la sine putere, și apoi vin
altele. Poate ar trebui să repet, pe lacrimi nu le poate opri nimeni, se opresc singure, hocus pocus, cum au venit așa dispar. </span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Cum altfel? Doar nu le-am inventat noi muritorii.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
MadalinaMargahttp://www.blogger.com/profile/09308636077891734490noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8125142303112434702.post-74197953598619287582017-02-19T02:17:00.000-08:002017-02-19T02:39:06.202-08:00Cum înțelegem plânsul din perspectiva teoriei atașamentului<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"><span style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: "Helvetica Neue", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; text-align: start;">„Pentru că ochiul ce lăcrimează </span><span class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #1d2129; display: inline; font-family: "Helvetica Neue", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; text-align: start;"><br />După-acea steauă care s-a stins<br />Este-al meu suflet ce meditează,<br />E-ochiul meu plâns.”(M. Eminescu)</span></span><br />
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"><span class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #1d2129; display: inline; font-family: "Helvetica Neue", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; text-align: start;"><br /></span></span>
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">Plânsul este un
componentă înnascută a atașamentului care potrivit inițiatorilor teoriei
atașamentului, John Bowlby și Mary Ainsworth, este în primul rând o solicitare
a prezenței protective a</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">părintelui.
Plânsul copiilor declanșează un răspuns de îngrijire în părinții lor. Aceste
comportamente reciproce ajută la stabilirea și menținerea</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">relației de atașament dintre copil și
părinte. </span><i style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;">Plânsul de-a lungul vieții
continuă a fi un răspuns la separare și pierdere, purtând un mesaj despre
relația de atașament și de a declanșa ca reacție de răspuns îngrijirea</i><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">.
Plânsul poate fi clasificat în funcție de etapa corespunzătoare</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">procesului de doliu: </span><u style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;">protest sau disperare</u><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">.
</span><u style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;">Absența plânsului</u><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"> acolo unde ar fi</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">adecvat sau de așteptat să apară revelează o reacție a</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">doliului netratat care ar putea fi </span><u style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;">numită
detașare</u><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">. Fiecare tip de plâns sau non-plâns duce la diverse tipuri de
răspuns protectiv cu implicații interprersonale, clinice și culturale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Plânsul și
separarea prelungită sau permanentă<o:p></o:p></span></u></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Atunci când
comportamentul de atașament (plânsul) este activat de separare și reunirea nu
are loc, atât animalele cât și oamenii, din copilărie și până la vârste
înaintate prezintă o stare de suferință specifică durerii. În studiile sale ce
vizau reacțiile bebelușilor și ale
copiilor separați de mamele lor în spitale, instituții, creșe, grădinițe,etc
John Bowlby(1960) a identificat trei stadii ale durerii: <i><u>protest, disperare și detașare sau indiferență</u></i>. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Bowlby descrie
tipul de plâns specific fiecărui stadiu. Imediat după separare, copilul, scrie
Bowlby, va plânge foarte tare, își va scutura pătuțul, se va trânti și va căuta
cu ardoare orice sunet, orice apariție care ar putea proba reîntoarcerea mamei
care lipsește. Acest stadiu la numit <b><i>protest.<o:p></o:p></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Dacă însă reunirea
cu mama nu are loc în câteva zile, copilul se refugiază în așa-zisul stadiu
numit <b><i>disperare</i></b> sau lipsă de speranță. Plânsul în acest stadiu, nu
mai este zgomotos și continuu, ci un vaiet, o jale stinsă și intermitentă.
Într-un final, dacă părintele nu apare și o figură de atașament care să
înlocuiască mama nu există, copilul intră într-un stadiu periculos al <b><i>detașării</i></b>,
care este marcat de o tăcere, fără plâns deloc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Bowlby(1961) a
observat o asemănare între procesul de
doliu al copilului și cel al adulților care suferă la moartea unei ființe
iubite: atunci când plânge, adultul reacționează la pierdere în același mod cum
o face un copil în absența temporară a mamei. Singura diferență care ar putea
apărea este dată de faptul că suferința adulților poate trece de la disperare
la reorganizare, în loc de a se retrage în stadiul potențial fatal al detașării
ca în cazul copiilor. Rezoluția suferinței adultului duce la vindecarea rănilor
suferite de pierdere, echilibrul este cumva refăcut, reapărând energia și
capacitatea de a lega noi relații de atașament.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Plânsul la moartea
unei persoane iubite foarte apropiate,
ca separare profundă este un răspuns universal uman.</span></u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> Chiar dacă nu în toate culturile toți indivizii plâng la
moartea cuiva drag, nu există vreo societate în care acesta comportament să nu
fie cunoscut într-un fel sau altul. Chiar și în culturile care interzic plânsul
atunci când moare cineva de frică a nu zădărnici trecerea sufletului care
pleacă sau pentru că ar putea aduce ghinion în viețile celor care au rămas,
complianța nu este absolută.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Literatura despre
suferință se focusează cu precădere pe moarte în sensul cel mai strict posibil,
cel fizic, dar în realitate trebuie să facem față în fiecare zi la pierderi
simbolice. Aceste finaluri, despărțiri și separări fie ele reale sau simbolice,
imaginare sau posibile declanșează reacții de doliu. Chiar și împliniri,
reușite, victorii, finalurile fericite și lacrimile de fericire ce le
acompaniază ne aduc aminte cumva indirect de pierdere și suferință. Plânsul ce
apare la victorii de la Olimpiadă, la reușita încununării profesionale ca
magistrat sau la reunirea cu un adult abandonat și dat spre adopție în
copilărie, toate acestea reprezintă un final fericit, o izbândă în fața altor
posibilități care ar fi putut să apară: înfrângere, examene picate, etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">O clasificare a tipurilor de plâns<o:p></o:p></span></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În timp ce plânsul
poate fi o expresie a nenumărate emoții precum: tristețea, mânia, bucuria sau
frica, numitorul comun rămâne însă pierderea.(Nelson, 1979). Având în vedere că
plânsul la adulți este în principal un răspuns la pierdere, diferite tipuri de
plâns pot fi asociate cu aspecte specificie fiecărei etape din procesul de
doliu. <u>Având ca model
teoria lui Bowlby, Nelson a postulat două tipuri de plâns: crizele de plâns
furioase ale protestului și vaietul trist al disperării. A adăugat acolo unde
plânsul nu apare ca răspuns în procesul de doliu, non-plânsul detașării.
Fiecare tip de plâns exprimă un aspect
din procesul suferinței, comunică un anumit tip de mesaj emoțional, și
evocă un tip diferit de răspuns social din partea celor apropiați.<o:p></o:p></u></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Există evident în
literatură mai multe modele care explică procesul de doliu, dar pentru că
observațiile lui Bowlby vorbesc în mod direct despre calitatea răspunsurilor de
atașament a celui care suferă la pierderea celui în grija căruia se afla, acest
model se pretează cel mai bine pentru a clasifica tipurile de plâns, fiind
sigură că și în celelalte modele aș putea găsi clasificări similare care să
trimită la comportamentele de răspuns în
procesul de doliu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Plânsul ca protest<o:p></o:p></span></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Scopul clar al
plânsului ca reacție la pierdere – fie că este vorba de copilul mic din pătuț
sau că vorbim de adultul căruia i s-a transmis că a pierdut pe cineva drag
într-un accident de mașină – este de a reface pierderea și de a provoca
reunirea.(Bowlby, 1961). De departe cel mai mare număr al separărilor dintre
partenerii cu relații de atașament sunt temporare. Dacă am avut parte de o
relație securizantă de atașament, ne vom aștepta ca separarea urmată de un
comportament de atașament (în cazul de față, plânsul, dacă amenințarea este
destul de mare) să se finalizeze cu un răspuns adecvat, adică cu reuniunea. Durerea
protestului are și furie, un refuz amar de a renunța în fața pierderii. Toată
energia se duce pe încercarea de a restabili conexiunea ce este acum amenințată
și pe încercarea de a lupta cu tot ce ar putea anunța că pierderea ar putea fi
irevocabilă și permanentă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Lacrimile zilnice
ale protestului pline de furie ce curg din pricina unei pierderi simbolice,
reale, imaginate ce amenință să apară, aceste lacrimi luptă cu pierderea
într-un mod aparte. Aceste lacrimi opun rezistență criticilor dure ale unui profesor, nonverbal vorbind despre
nedreptatea ce a avut loc. Aceste lacrimi protestează față de reproșurile unui
soț care reclamă că s-a săturat, lacrimile putând fi în acest caz un răspuns la
o amenințare voalată a pierderii relației. În cazul unei pierderi reale,
plânsul reprezintă o încercare de a anula pierderea, readucând parcă prezența
unei figuri de atașament.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Aceste lacrimi ale
protestului dețin cumva o latură ostilă, solicitantă, cumva acuzatorie și care
de cele mai multe ori îi fac pe cei apropiați să se îndepărteze. Celelalte emoții asociate acestui tip de
plâns pot varia de la furie, la mânie dezlănțuită, durere surdă, frustare,
negare și neîncredere. Câteodată, la copil,
acest plâns zgomotos își atinge scopul de a împiedica dispariția persoanei
importante de atașament sau de a o readuce lângă copil atunci când aceasta
lipsesște. Pentru adult însă acest tip de plâns nu pare a avea vreun sens.
Aceste lacrimi sunt cel mai greu de îndurat căci cauzează cele mai mari
dificultăți interpersonale, asta pentru că de la stadiul copilăriei încolo pare
a fi folosit pentru a provoca o posibilă
pierdere prin agresiune. Inclusiv
terapeuții se pot simți distanți, iritați sau apatici în fața unui plâns plin
de protest.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În loc să provoace
simpatie sau dorință de a oferi suport, acest tip de plâns pare critic și parcă
provoacă, e vinovat de ceva. Este de cele mai multe ori este catalogat ca fiind
de fapt nesincer, manipulativ(chiar și în copilărie) și poate stârni în cei
apropiați fie răspunsuri agresive, fie retragere,
ignorare. Chiar dacă li se răspunde uneori cu afecțiune celor care varsă astfel
de lacrimi, aceștia nu răspund la gest, au nevoie de acțiune.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Plânsul trist al disperării<o:p></o:p></span></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Plânsul trist pe de
altă parte, similar unui vaiet abătut, intermitent al copilului din al doilea
stadiu al pierderii părintelui, indică o acceptare deznădăjduită, degradantă și
neputincioasă a realității pierderii. Speranța ca reîntâlnirea, împăcarea,
recuperarea părintelui sau revenirea acestuia
să devină realitate e abandonată și o tristețe adâncă și grea cuprinde starea
afectivă a copilului. Spre deosebire de
plânsul protest, plânsul acesta trist al disperării găsește ecou afectiv în
orice persoană cu rol de îngrijire din preajma copilului, până și în cele mai
distante și rigide persoane.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Acest plâns trist
poate face atenți și dornici de a oferi alinare până și persoanelor complet
străine de situație.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Plânsul trist al
disperării ajunge până și la adulți și apare și el similar în procesul de
doliu. Înțelegând dureroasa permanență a golului lăsat și restabilind o
conexiune simbolică cu figura de atașament pierdută, se face loc pentru o
energie nouă de a stabili noi relații de atașament sau de a reconfigura
relațiile cu persoanele de atașament deja existente, acest stadiu fiind numit
de către Bowlby <i>reorganizare</i>. Deși
acest stadiu include o anumită formă din ceea ce am putea numi „acceptare” a pierderii, reorganizarea și împăcarea cu
ideea nu marchează de fapt finalul plânsului. Chiar și la adulții care și-au
încheiat sănătos procesul de doliu tot mai apar lacrimile triste care plând
persoana iubită chiar și la decenii după dispariția acesteia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Plânsul, dacă vrem
să revenim la mecanismul de supraviețuire din coplilărie, este o expresie funcțională și simbolică a unei legături rupte.
Deoarece comportamentul de îngrijjire este o caracteristică intrinsecă a
legăturii de atașament în copilărie, trebuie să fie și una din părțile
procesului de doliu ale adulților care rămân văduvi. Aspectul acesta al comportamentului de
îngrijire la adulți vine din evocarea obiectelor interne(de cele mai multe ori
incluzându-i pe cei decedați) sau prin îngrijirile oferite de alți adulți
apropiați. Bertha Simos(1979), asistent social, cel puțin o parte din lacrimile
vărsate pentru o persoană de atașament pierdută trebuie să apară în preajma sau
în prezența unei alte ființe umane pentru ca procesul de doliu să fie unul
sănătos.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Detașarea -
absența lacrimilor și a plânsului<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Absența plânsului
și detașarea reprezintă de fapt pierderea speranței bebelușului că mama se va
întoarce. Absența lacrimilor este un simptom al depresiei ce însoțește doliul
nerezolvat, și el simbolic; lacrimile nu curg așa cum nici doliul nu este
elaborat. Unii oameni rămân blocați în acest timp de răspuns din pricina fricii
că dacă ar începe să plângă nu și-ar mai
putea opri lacrimile niciodată, în timp ce alții așteaptă îndelung să aibă
această predispoziție și deschidere de a
putea plânge din nou.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Non-plânsul
detașării reprezintă de fapt un proces
de doliu blocat sau cronic negat.
Această blocare aduce cu sine și repercursiuni asupra relațiile
interpresonale deoarece opune rezistență
față de alte posibile conexiuni, evită orice și pe oricine ar putea reprezenta
îngrijire sau suport și izolează persoana care suferă. Din aceast tip de
blocare nu se ajunge nici la împăcare cu pierderea suferită, nici la vindecare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Astfel, în timp ce
lacrimile apar ca urmare a separării, pierderii, morții, plânsul este de fapt o
expresie a relației de atașament, conexiune, iubire și viață. Din copilărie și
dincolo de ea, plânsul este și despre durere, suferință și separare, cât și
despre opusul acestora: securizare, comfort și atașament, conectare. Această
dualitate face ca plânsul la adulți să fie reprezentat în aceeași măsură de
durere și eliberare, disperare și speranță, agonie și confort. Aspectul plânsului de căutare continuă a
relației este și motivul pentru care avem un disconfort cultural, social cu
lacrimile. În spatele negării și confuziei despre plâns stă de fapt
dificultatea pe care o avem când vine vorba de atașament, intimitate, apropiere
și căutare a echilibrului dintre nevoia de apropiere și cea de independență.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Privind plânsul ca
un comportament de atașament facem ca lacrimile să descrie omul ca întreg din
punct de vedere fizic, mental și social, teoria atașamentului oferind mijlocul
prin care aceste niveluri să fie puse toate la un loc, întregindu-l pe acesta..<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">The meaning of crying based on attachment theory – Clinical Social Work Journal, Vol. 26, No. 1, Spring 1998, p. 9-22</span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="line-height: 24px;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><b>https://www.researchgate.net/publication/262850072_The_Meaning_of_Crying_Based_on_Attachment_Theory</b></span></span></div>
MadalinaMargahttp://www.blogger.com/profile/09308636077891734490noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8125142303112434702.post-22584835470561164412016-11-27T13:23:00.000-08:002016-11-27T13:26:50.044-08:00Ambivalența în viața psihică a copilului, iubirea și ura: ”te urăsc, mami” - „tati ești un monstru„<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">O să
subliniez rolul ambivalenței în viața psihică – această tendință inconvenabilă
pe care o avem cu toții de a simți furie la adresa persoanelor la care ținem
cel mai mult, uneori chiar de a le urî - și o să iau în considerare acele
metode de îngrijire a copiilor care ușurează sau, dimpotrivă, îngreunează
creșterea unui copil capabil să gestioneze acest conflict în mod natural și
constructiv. Am convingerea că principalul criteriu pentru judecarea valorii
diferitelor metode de creștere a copiilor este reprezentat de efectele, fie
benefice, fie adverse, pe care acestea le au asupra capacității aflate în plină
dezvoltare a copilului de a-și regla acest conflict între iubire și ură și,
prin aceasta, propria capacitate de a-și trăi în mod sănătos anxietățile și
vinovăția.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Investigând
visele, Freud(1900) realiza că visul în care persoana iubită moare indică,
adesea, existența unei dorințe subconștiente conform căreia acea persoană ar
trebui să moară – o revelație care, deși mai puțin surprinzătoare decât atunci când
a fost avansată pentru prima dată, este, probabil, nu mai puțin deranjantă astază
decât era cu un secol în urmă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">În căutările sale în direcția găsirii originii
acestor dorințe nechemate, Freud și-a îndreptat atenția către viața emoțională
a copiilor și a propus ceva considerat a fi, atunci, o ipoteză îndrăzneață,
respectiv ideea că în primii ani de viață suntem mânați atât de sentimente de
ură și mânie, cât și de grijă și de iubire, adresate, deopotrivă, fraților și
părinților noștri, acest fapt având caracter, de regulă, și nu de excepție.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">M-am
întrebat uneori dacă nu cumva controversele teoretice pe care acestea le-au
stârnit și limbajul abstract în care sunt exprimate tind să estompeze
simplitatea și nuditatea francă a conflictului cu care este năpăstuită
umanitatea – acela de a simți mânie împotriva tocmai persoanei pe care o iubim
cel mai mult și dorinței de a o răni. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Aceasta este o tendință a omenirii care a
ocupat mereu o poziție centrală în teologia creștină, fiindu-ne arhicunoscută
datorită unor fraze colocviale, ca de exemplu, „mușcarea mâinii care ne
hrănește„ sau „uciderea gâștei care face ouă de aur„. Este tema din <i>Ballad of Reading Gaol </i> a lui <b>Oscar
Wilde</b><i> </i>:<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Căci toți ucidem ce ni-i drag<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Și-ntindem morții prada:<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Omoară unii măgulind,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Ori cu dojeni, cu sfada,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Cei lași ucid cu sărutări<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Iar cei viteji cu spada.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Datorită
lui Freud, semnificația acestui conflict caracteristic vieții omenești a fost
realizat din nou și tot datorită lui acest conflict devine, pentru prima dată, obiect
al cercetării științifice. Știm că sentimentele de frică și vinovăție se nasc
din acest conflict aflat la baza multor afecțiuni psihice, precum și că lipsa
capacității de a ne confrunta cu aceste sentimente de frică și vinovăție stă, la rândul ei, la baza multor tulburări
de personalitate, inclusiv a delincvenței persistente. Deși munca noastră va
face un mare pas înainte atunci când aspectele teoretice vor fi mai clare,
putem înregistra un progres semnificativ folosind astfel de concepte uzuale precum <b>iubirea
și ura, și conflictul – inevitabilul conflict -
care se dezvoltă în interiorul nostru atunci când acestea sunt
direcționate către una și aceeași persoană</b>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Va deveni
atunci limpede faptul că <b>etapele prin care fiecare copil progresează către
ambivalența normală sunt de importanță majoră pentru dezvoltarea personalității
acestuia. Dacă urmează <u>un traseu favorabil</u>, va crește nu doar conștient de
existența în interiorul său a pulsiunilor contradictorii, ci și capabil de a le
direcționa și controla, anxietatea și vina generate de acestea devenind,
astfel, suportabile</b>. Dacă această evoluție este <u>mai puțin favorabilă</u>, <b>el va fi
asaltat de pulsiuni asupra cărora simte că nu are control sau că are
insuficient control; drept rezultat, va suferi de anxietate acută referitor la
siguranța persoanelor pe care le iubește și se va teme, de asemenea, de
răzbunarea care se așteaptă să fie abătută asupra sa</b>. Aici apare pericolul –
pericolul ca personalitatea să recurgă la una dintr-o serie de manevre care,
toate, mai mult creează dificultăți decât să le rezolve. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">De exemplu, frica de
pedeaspa care se așteaptă să rezulte din actele ostile - și, bineînțeles, din
intențiile ostile, având în vedere că unui copil nu-i este niciodată ușor să le
distingă cu claritate una de cealaltă – duce, frecvent, la și mai mută
agresiune. Astfel, putem observa adesea că un copil agresiv acționează în baza
faptului că atacul e cea mai bună cale de apărare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">În mod asemănător,
sentimentul de vinovăție poate conduce la o cerere compulsivă de reasigurare și
de demonstrare a iubirii, iar când aceste cereri nu sunt satisfacute, se ajunge
la și mai multă ură, și în consecință, la sentimente și mai puternice de
vinovăție. Acestea sunt cercurile vicioase care iau naștere atunci când
capacitatea de a administra iubirea și ura se dezvoltă nefavorabil.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Mai mult
decât atât, atunci când unui copil de vârstă fragedă îi lipsește încrederea în
propria capacitate de a-și controla pulsiunile amenințătoare, există riscul ca,
în mod neintenționat, acesta să apeleze la una sau mai multe dintre numeroasele
mecanisme psihice primitive și mai curând ineficiente, create pentru a-i
preoteja de vătămări pe cei dragi și pe el însuși de suferința unui conflict
aparent de nerezolvat cu ajutorul altor mijloace.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12pt;"> Aceste născociri psihice,
care includ refularea uneia sau ambelor componente ale conflictului – uneori iubiri,
uneori ură, alteori ambele (deplasare, proiecție, supracompensare, șimulte
altele) - , au, toate, ceva în comun: în loc să fie scos la iveală conflictul
și să fie tratat drept exact ceea ce este, toate aceste mecanisme de apărare
reprezintă evitarea și negarea a însăși existenței conflictului. Nu e de mirare
că sunt atât de eficiente.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Înainte de
a ajunge la tema noastră principală – condițiile care, în copilărie,
favorizează sau întârzie dezvoltarea capacității de soluționarea a conflictului
– vreau să subliniez încă un aspect: <b>conflictul nu are nimic nesănătos în el.
Dimpotrivă, chiar conflictul este starea normală de lucruri în noi toți.</b> În fiecare
din zilele vieții noastre descoperim că, dacă urmăm o strategie, este nevoie să
renunțăm la altele, care sunt, deopotrivă, dorite; descoperim, practic, că nu
putem să mâncăm prăjitura și s-o păstrăm în același timp.<u> În fiecare zi din
viață ne revine, prin urmare, sarcina de a alege între interesele rivale din
interiorul nostru și de a soluționa conflictele dintre pulsiunile
ireconciliabile.</u><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Care
sunt condițiile care îngreunează situația dezvoltării capacității de
soluționarea a conflictului? E destul de clar că un element principal al
conflictului, care îngreunează găsirea unor soluții, este magnitudinea
componentelor acestor acestui conflict. În cazul ambivalenței, dacă pulsiunea
de a obține satisfacție din relația bună de atașament sigură sau cea de a răni
și distruge persoana iubită este neobișnuit de puternică, dificultatea de a
rezolva conflictul va fi sporită.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Așadar,
una dintre cheile îngrijirii copiilor este de a-i trata în așa fel încât
niciunul dintre cele două impulsuri care pun în pericol persoana iubită- nesațul
iubirii și ura – să nu devină prea intense. <u>Dacă un copil, ulterior un adult
tânăr, are iubirea și compania mamei și, curând, și pe cea a tatălui, va crește
fără presiunea inadecvată a setei iubirii și fără înclinația excesivă către
ură. Dacă nu va avea parte de aceste lucruri, există posibilitatea ca
intensitatea setei sale să fie mare, respectiv să caute în mod constant iubirea
și afecțiunea, și să aibă tendința de a-i urî pe cei din partea cărora nu le
primește, sau din partea cărora i se pare că nu le primește.</u><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><u><br /></u></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Nimic nu
ajută un copil mai mult decât posibilitatea de a-și exprima candid, direct și
spontan sentimentele de ostilitate și gelozie, și cred, de asemenea, că nu
există sarcina parentală mai valoroasă decât capacitatea de a accepta cu
seninătate asemenea expresii de pietate <b>filială
”te urăsc, mami” sau „tati ești un monstru„.<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><b><br /></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><u>Făcând
față acestor izbucniri, le arătăm copiilor noștri că nu ne temem de ură și că
avem încredere în faptul că aceasta poate fi controlată; mai mult îi furnizăm
copilului atmosfera tolerantă propice dezvoltării autocontrolului.</u><o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><u><br /></u></span>
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><u><br /></u></span>
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">John Bowlby: Crearea și ruperea legăturilor afective, Editura Trei, 2016</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXe5sOiGjAqv0nUaUXeTLyvacLFJ-VC4AshabiwzuEf8vucOJNpT3DphWGJhc1YwIav11Pizqn5AalnJf9KxRYePBk89jFNZt-5R-OjQFw75Mq18nTikx-qwoU_OxoarF8__Ji3mXqSQMp/s1600/2976.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXe5sOiGjAqv0nUaUXeTLyvacLFJ-VC4AshabiwzuEf8vucOJNpT3DphWGJhc1YwIav11Pizqn5AalnJf9KxRYePBk89jFNZt-5R-OjQFw75Mq18nTikx-qwoU_OxoarF8__Ji3mXqSQMp/s320/2976.jpg" width="226" /></a></div>
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span>
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
MadalinaMargahttp://www.blogger.com/profile/09308636077891734490noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8125142303112434702.post-4718150997665750412016-11-16T13:44:00.004-08:002016-11-16T14:16:58.521-08:00Părinții și copiii: Homo ludens<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><b><u>“Families that play together stay together.” - english saying</u></b></i><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZU3FnjtnniNHX0yS5TSEQ_HGoxqBksTpVcxeXitMNHFcCQX6C90YTlyIp6HTPP85HiaHVC39P6znmf3GKd62E2glUgwTpWsRftuKJ_mNF0X5LJP1DS_KvlY1yDp5lQSnfs2fwZzf2tBNw/s1600/FB_20151024_08_12_45_Saved_Picture+%25282%2529.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZU3FnjtnniNHX0yS5TSEQ_HGoxqBksTpVcxeXitMNHFcCQX6C90YTlyIp6HTPP85HiaHVC39P6znmf3GKd62E2glUgwTpWsRftuKJ_mNF0X5LJP1DS_KvlY1yDp5lQSnfs2fwZzf2tBNw/s320/FB_20151024_08_12_45_Saved_Picture+%25282%2529.jpg" width="313" /></a></div>
<i><b><u><br /></u></b></i>
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De cele mai multe ori jocul este unealta cea mai
firească și cea mai la îndemână pentru a închega și întări relația de atașament
dintre părinte și copil. Un copil va spune mereu DA jocului și va fi mereu prezent
și serios la orice inițiativă ludică. În
momentul în care părintele - baza lui de siguranță este prezentă copilul va tinde
să exploreze mediul, adică lumea toată
și va face asta de cele mai multe ori prin joc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Câteva cuvinte despre ce este aceea o bază de
siguranță, așa cum o definește părintele teoriei atașamentului John Bowlby,
apoi câteva forme de joc oferite de Aletha Solter în cartea sa Attachment Play,
inspirată fiind și ea tot de Bowlby și Mary Ainsworth.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">O caracteristică
centrală a conceputului de parentaj este
oferirea, de către ambii părinţi, a unei baze de siguranţă de la care un copil
sau un adolescent să poată ieşi în lumea exterioară şi la care să se poată
întoarce, ştiind cu certitudine că va fi binevenit atunci când ajunge acolo,
îngrijit fizic şi psihic, alinat dacă este într-o stare de distres, liniştit dacă
este înfricoşat. În esenţă, acest rol înseamnă a fi disponibil, a fi gata de a
răspunde solicitării prin încurajare şi poate prin ajutor, însă de a interveni
activ doar atunci când este în mod evident necesar. <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În acest sens,
este un rol similar celui al unui ofiţer care se afla la comanda unei baze
militare, de la care pleacă o forţă expediţionară şi la care acesta se poare
retrage, în cazul în care întâmpină o problemă. În mare parte a timpului, rolul
bazei este unul de aşteptare, însă, fără îndoială, este unul vital. Numai
atunci când ofiţerul care comandă corpul expediţionar este încrezător că baza
lui este sigură, el va îndrăzni să înainteze şi să-şi asume riscuri. În cazul
copiilor şi adolescenţilor, îi vedem, pe măsură ce cresc, aventurându-se din ce
în ce mai departe de bază şi pentru perioade de timp din ce în ce mai mari. Cu
cât sunt mai încrezători în faptul că baza lor este sigură şi, mai mult, că
este gată să răspundă la o eventuală solicitare, cu atât mai mult o vor
considera în mod implicit ca fiind ceva firesc.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">Iată cele nouă
formule </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">de joc propuse de Aletha Solter ce
întăresc atașamentul părinte-copil:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18pt;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">1•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocul
nestructurat centrat pe copil</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">E nevoie de o
variatate de jucării și materiale (păpușele, casă de păpuși, marionete,cuburi,
lego de construit, lut, hăinuțe pentru păpuși, materiale de pictat, colorat,
figurine, animale, mașinuțe)</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Ne așezăm lângă copil(pe covor, dacă e posibil) și îi
acordăm toată atenția și starea de relaxare de care dispunem la momentul
respectiv. Ar fi util dacă ne-am organiza în așa fel încât în cele 20-30 de
minute atenția să fie oferită doar copilului; dacă avem mai mulți fiecăruia, pe
rând, pe cât posibil. Ne ghidăm după copil, el este cel care ne conduce și care
conduce jocul, îl lăsăm să aleagă cu ce vrea să se joace.Îl întrebăm dacă vrea
să intervenim în joc și în ce manieră, de exemplu: Acum ce vrei să fac? E în
regulă dacă mă duc pe acolo? Vrei asta aici? Putem face comentarii la adresa
jocului însă ar fi minunat să ne oprim din
a corecta sau educa în timpul jocului. Suntem permisivi, dar e bine să
stabilim limite care să asigure siguranța
amândurora, de ex: Nu te pot lăsa să arunci cu lego în geam, peste geam, etc. Programează
o jumătate de oră de joc nestructurat cu fiecare copil macar o dată pe
săptămână, dacă se poate cu fiecare dintre părinți.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">
</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">2•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocul
simbolic, tematic</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt;">
<b><u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocul
inițiat de copil</span></u></b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> <span lang="RO">Atunci când copilul inițiază
orice joc care vi se pare că aduce cu o experiență traumatică anterioară
profitați de ocazie pentru a încuraja acest joc simbolic și încercați să
observați copilul pentru a vedea din perspectiva lui cum a fost trăit
evenimentul</span></span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt;">
<b><u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocul
inițiat de adult</span></u></b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Alegeți un moment
în care atât dvs cât și copilul să vă simțiți calmi și să fiți odihniți,
copilul să se simtă comfortabil, să nu aibă alte nevoi. Inițiați copilul într-o
formă de joc sau într-o activitate care conține un element specific traumei
trăite(ex: mașinuțe, ambulanță, mașina de pompieri, set de jucărie medical, o
familie de cățeluși sau urși de pluș).E important să încurajăm jocul imaginar,
discuții pe tema respectivă, să râdem copios, chiar și exagerat. Rămâne
important să observăm comportamentul copilul din timpul jocului pe cât putem.
Dacă observați că ii face plăcere puteți continua activitatea, dacă însă își
pierde din interes, dacă se retrage sau dacă pare că jocul îi produce neplăcere
sau îl sperie cel mai bine ar fi să vă opriți și fie să schimbați activitatea
sau să o opriți complet.</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">3•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocul
contingent de-a ce se poate întâmpla </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; tab-stops: 19.2pt 38.4pt 57.6pt 76.8pt 96.0pt 115.2pt 134.4pt 153.6pt 172.8pt 192.0pt 211.2pt 230.4pt 249.6pt 268.8pt 288.0pt 307.2pt 326.4pt 345.6pt 364.8pt 384.0pt 403.2pt 422.4pt 441.6pt 460.8pt 480.0pt 499.2pt 518.4pt 537.6pt 556.8pt 576.0pt 595.2pt 614.4pt; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">(contingent=
</span><span lang="RO" style="font-family: "segoe print"; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe Print";">care poate să fie sau să nu fie, să se
întâmple sau să nu se întample</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; tab-stops: 19.2pt 38.4pt 57.6pt 76.8pt 96.0pt 115.2pt 134.4pt 153.6pt 172.8pt 192.0pt 211.2pt 230.4pt 249.6pt 268.8pt 288.0pt 307.2pt 326.4pt 345.6pt 364.8pt 384.0pt 403.2pt 422.4pt 441.6pt 460.8pt 480.0pt 499.2pt 518.4pt 537.6pt 556.8pt 576.0pt 595.2pt 614.4pt; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt;">
<b><u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocul
contingent de bază</span></u></b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Așteptați până când
copilul inițiază o acțiune (ex: aruncă un obiect prin casă, vă ciupește, vă
apasă pe nas)</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Faceți
o mișcare sau scoateți un sunet ce este contingent cu acțiunea făcută anterior
de copil (ex: scoatem limba dacă ne apasă pe nas, dacă aruncă un obiect periculos
prin casă, de fiecare dată îl gâdilăm sau îl prindem de un picior sau ne
prefacem că vrem să-l prindem). Repetați acțiunea de fiecare dată când copilul
inițiază acțiunea</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Încurajați-l să râdă cât mai mult</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Mai complex ar fi jocul de-a căratul în spinare: copilul
e cărat în spate, plimbat dintr-o parte în alta a casei rapid și întrebat în ce
direcție vrea sa meargă în funcție de ce parte a corpului părintelui atinge.</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt;">
<b><u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocul
contingent imitativ</span></u></b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Atunci când copilul
scoate un sunet, face o mișcare sau are o expresie diferită a feței adultul îl
imită, chiar și un pic exagerat, asta pentru a creea o atmosfera amuzantă, de
relaxare și descărcare. Continuați să îl imitați de fiecare dată când face acel
sunet, mișcare, expresie.( de ex: când nu vor să se îmbrace și vă grăbiți și
spune că nu vrea, dvs. spuneți ba da, el ba nu
și tot așa până când dintr-o dată spuneți si dvs ba nu, ba nu, ba nu,
până când o să devină amuzat și o să râdeți împreună).Pentru copii un pic mai
mari le puteți sugera un joc tradițional imitativ precum: <b>Follow the leader </b>sau
<b>Simon says, </b> lăsați-l pe el să
conduca.</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">4•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocul:
Să ne prefacem că greșim</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Joc
inițiat de copil</span></b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Atunci când copilul
face ceva greșit(de ex: își pune șosetele pe mâini) alăturați-vă, încurajând
așa zisa prosteală și faceți intenționat și alte greșeli.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Faceți în așa fel încât să râdeți cât mai mult.</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-indent: 18pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Joc
inițiat de adult</span></b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">(în cazul medierii
conflictelor): exagerați un comportament sau un conflict în așa fel încât să
devina ridicol sau inventați un joc prostesc cu tema conflictului dintre cei
doi.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">(în cazul
fricilor): Sugerați copilului un joc în care amândoi să pretindeți a fi speriat de sunetul S
pentru un copil căruia îi este frică de șerpi. Faceți în așa fel încât să
râdeți cât mai mult</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Asigurați-vă că nu se simte riduculizat sau tachinat, că nu se râde de el
și de fricile sau spaimele lui, pentru copil sunt reale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-indent: 18pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">6•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocuri
pentru anxietatea de separare</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Creați o separare
temporară de copil prin intermediul jocurilor: De-a v-ați-ascunselea, Cucu-bau,
sau De-a prinselea, Sticluța cu otravă, Încetul cu încetul se fabrică oțetul, 1
2 3 la perete stai, Cât e ceasul, lupule? Regăsiți-vă și restabiliți contact
vizual și/sau fizic.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Râdeți cât mai mult.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Nu râmâneți ascuns prea mult dacă observați semne de
îngrijorare că nu sunteți găsit.</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">6•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocuri
de-a puterea inversată</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Prefăceți-vă că
sunteți slab, speriat, prostuț, neîndemânatic.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Lăsați copilul să vă doboare la pământ, să vă sperie, să
vă prindă, să vă lase să îl așteptatați sau să vă învingă la sfârșitul unui joc
(puteți folosi păpuși care imită aceste comportamente).</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Făceți-l să râdă cât mai mult.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Stabiliți de comun acord care sunt limitele din timpul
jocului de care aveți nevoie în așa fel încât copilului să-i fie clar că poate
să facă aceste lucruri sau activități doar cu dumneavoastră și nu cu alte
persoane sau cu alți copii care nu știu de jocul vostru și de regulile lui.</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">7•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Jocuri
specifice regresiei în dezvoltare</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Copilul pretinde că
este un bebeluș sau un copil de vârstă mai mică.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Intrați în joc și comportați-vă ca și cum ați avea grijă
de un bebeluș: hraniți-l, legănați-l, cântați-i cântecele pe care i le cântați
când era bebeluș, folosiți cuvintele stâlcit așa cum le folosea el când a
început să vorbească.</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">8•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Activități
în care predomina contactul corporal</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Îmbrățișați și
luați în brațe copilul cât de des puteți.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Inițiați activități care implică atingeri: dansați
împreună, băteți-vă cu pernele, părinții să se bată pe copil, jucați-vă de-a roaba, purtatul în spinare, cireșica are
mere, oponiponiponi</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Încercați să încorporați în jocuri, în activități sportive cât mai mult
contact fizic</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Atunci
când copilul inițiază contactul nu îl respingeți verbal sau fizic; dacă e prea
lipicos inventați un joc în care să vă prefaceți ca sunteți lipiți cu superglue
unul de celălalt sau că ați tras și ați închis un fermoar</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">.
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Dacă nu vrea să fie luat în brațe sau pupat nu-l forțați,
încercați să gasiți jocuri în care să vă atingeți palmele, de ex. ghicitul unde
e castana sau banuțul sau să ascundeți jucării în mânecă sau buzunare pe care
să le găsească.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 36pt; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">9•<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Activități
și jocuri de cooperare</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Implicați copilul
în activități care presupun cooperarea: cântatul împreună sau pe rând, gătit, modelare,
plastilină, lut, cusut</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Construiți un turn împreună, inventați o poveste cu personaje reale</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">.
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Modificați jocuri în funcție de cum i-ar placea să fie
jucate cele pe care le știe deja</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Modificați jocurile competitive în așa fel încât nimeni
să nu câștige. Bucurați-vă atunci când vă jucați si v-ați propus un scop comun:
cum facem să dărămam dintr-o lovitura turnul, la cate pupături rezistă mama
dacă o pupă tata si copilul sau ambii copii în același timp, cât de puternic
trebuie să suflăm amândoi în același timp în așa fel încât să îl doborâm pe
tata, etc.</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Sper să ne fie cât mai de folos tuturor!!!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><u><b>John Bowlby</b></u><i>: O bază de siguranță, Aplicații clinice ale teoriei atașamentului</i>, Editura Trei, 2011</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><u><b>Aletha Solter</b></u><i>: Attachment Play, How to solve childrens behavior problems with play, laughter and connection</i>, Shining Star Press, 2013</span></div>
MadalinaMargahttp://www.blogger.com/profile/09308636077891734490noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8125142303112434702.post-70335613983677655032016-11-05T01:48:00.003-07:002016-11-27T13:23:23.299-08:00O bază de siguranță<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Întrebarea
la care căutam răspuns: Ne descurcăm în lumea asta mare singuri sau mai avem
nevoie și de partener, părinți, prieteni atunci când ne hotărâm să fim mame,
înainte, în timp și după ce a apărut bebelușul?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Iacătă
și răspunsul de l-am găsit și-mi place.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<u><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Conceptul
bazei de siguranță<o:p></o:p></span></u></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Dovezile
acumulate până acum indică faptul că ființele umane sunt în cel mai înalt grad
fericite și capabile să-și dezvolte în modul cel mai avantajos talentele atunci
când știu că au în spate una sau mai multe persoane de încredere gata să le
vină în ajutor atunci când s-ar întâmpla să întâmpine dificultăți. Se poate
considera că persoana de încredere, cunoscută, de asemenea, și sub denumirea de
figură de atașament este cea care furnizează persoanei însoțite o bază de
siguranță.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Necesitatea
unei figuri de atașament, a bazei de siguranță, nu este, în nici un caz, o
necesitate exclusivă a copiilor, deși, datorită importanței ei vitale în timpul
primilor ani de viață, aceasta a fost perioada în care s-a evidențiat și a fost
cel mai mult studiată. Existe motive serioase pentru a crede, totuși, că
această necesitate este prezentă și în cazul adolescenților și adulților. În
cazul celor din urmă, totuși, este o necesitate adesea mai puțin evidentă și,
probabil, diferă în funcție de sex și de diversele etape de viață. Din aceste
motive, precum și din motive izvorând din valorile culturii occidentale, există
tendința ca nevoile adulților de bază de siguranță să fie ignorată sau chiar
denigrată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">În
contextul care se conturează al funcționării personalității, există două seturi
de influențe. <b>Prima</b> se referă la
prezența sau absența, totală sau parțială, a unei persoane de încredere având
disponibilitatea și capacitatea de a furniza tipul de bază de siguranță necesar
în fiecare din etapele de viață. Acestea reprezintă influențele exterioare sau
de mediu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Al doilea</span></b><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> set se referă <u>în
primul rând</u> la capacitatea sau incapacitatea relativă a unui individ de a
percepe o persoană care este atât
disponibilă, cât și de încredere, pentru a putea furniza o bază de
siguranță și, <u>în al doilea rând</u>, odată recunoscute aceste calități, la
capacitatea individului de a colabora cu această persoană astfel încât să poată
fi creată și menținută o relație reciproc avantajoasă. Acestea reprezintă
influențele interne sau organice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">De-a
lungul vieții, cele două seturi de influențe interacționează în moduri complexe
și circulare.<u>Într-o direcție</u>, tipurile de experiențe pe care le are o
persoană, în special în perioada copilăriei, afectează substanțial atât
așteptările pe care acesata le are, sau nu, ulterior, de a găsi o bază
personală de siguranță, cât și gradul de competență în a iniția și menține
relații reciproc avantajoase atunci când se ivește o astfel de oportunitate. <u>În
direcția opusă</u>, tipul de așteptări pe care le are o persoană și gradul de
competență adus de acesta au un rol major în determinarea tipului de persoane
cu care se va asocia și a modului în care acestea o vor trata. Datorită acestor
interacțiuni, primul tipar stabilit este cel care s-a menținut și în
continuare. Acesta este motivul principal pentru care tiparul relațiilor de
familie pe care o persoană le trăiește în copilărie are o atât de mare
importanță în dezvoltarea personalilății acesteia.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Privită
din această perspectivă, <b>funcționarea
personalității sănătoase la fiecare etapă de vărstă reflectă, în primul rând,
capacitatea individului de a recunoaște persoanele potrivite, disponibile și
capabile de a-i furniza o bază de siguranță și, în al doilea rând, capacitatea
sa de a colabora cu aceste persoane în cadrul unor relații reciproc
avantajoase. </b>Prin contrast, <u>multe forme de tulburări în funcționarea
personalității reflectă capacitatea deficitară a individului de a recunoaște
persoanele potrivite și disponibile și/sau capcitatea deficitară de a colabora
cu aceste persoane, atunci când le identifică, în cadrul unor relații reciproc
avantajoase.</u> Astfel de insuficiențe pot apărea în diverse grade și pot lua
diverse forme: ele pot include agățarea anxioasă, cereri excesive sau excesiv
de intense în raport cu vârsta și situația, detașarea și lipsa de angajament,
independența sfidătoare.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Paradoxal,
privită din această perspectivă, <u>personalitatea sănătoasă nu se dovedește
nici pe departe atât de independentă pe cât o sugerează stereotipurile
culturale</u>. <b>Ingredientele esențiale
sunt capacitatea persoanei de a se baza, încrezătoare, pe ceilalți atunci când
diversele situații o cer și cea de a recunoaște persoanele pe care este
potrivit să se bazeze</b>. O personalitatea cu o funcționare sănătoasă este,
prin urmare, capabilă să schimbe rolurile atunci când situația se schimbă. Sunt
momente în care furnizează o bază de siguranță pornind de la care însoțitorii
săi pot funcționa; în alte momente, se bucură de faptul că se poate baza pe
unul sau altul dintre însoțitorii săi pentru a-i furniza exact același tip de
bază de siguranță, la randul său.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Capacitatea
de a adopa, oricare dintre roluri, pe măsură ce circumstanțele se schimbă, este
bine ilustrată de multe femei pe parcursul fazelor succesive ale vieții lor,
pornind de la perioada sarcinii, trecând prin momentul nașterii, la perioada
maternității. O femeie capabilă de a face față cu succes acestor schimbări este
considerată perfect capabilă, în timpul sarcinii și al perioadei post-partum,
atât să-ți exprime dorința de a fi susținută și ajutată, cât și să ceară
susținere și ajutor, în mod direct și eficient, persoanei potrivite. Relația sa
cu soțul este una apropiată, iar ea este dornică și mulțumită că se poate baza
pe susținerea acestuia. La rândul său, ea este capabilă să ofere în mod spontan
celorlalți, inclusiv copilului ei. Prin contrast, se constată că o femeie care
trăiește dificultăți emoționale majore în timpul sarcinii și perioadei
post-partum întâmpină dificultăți serioase în a se baza pe ceilalți. Ea este fie
incapabilă să-și exprime dorința de a primi susținere, fie cere această
susținere într-un mod agresiv, ambele cazuri reflectând lipsa de încredere în
faptul că o va primi. În mod obișnuit, este nesatisfăcută atât de ceea ce poate
primi, cât și de faptul că este incapabilă, ea însăși, de a oferi în mod
spontan celorlați.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Pentru a
asigura continuitatea potențialului de susținere care este esența unei baze de
siguranță, relația dintre indivizii vizați trebuie menținută pe o durată de
câțiva ani. Cu toate că, în scopul clarității expunerii, teoriile sunt adesea
optim formulate în termeni ce nu țin de sfera sentimentelor, este nevoie să
avem mereu în minte faptul că multe dintre cele mai intense emoții umane se
nasc în timpul formării, menținerii, ruperii și refacerii relațiilor în cadrul
cărora un partener furnizează celuilalt o bază de siguranță, sau în care
partenerii alternează rolurile. În timp ce menținerea fără dificultăți a unei
astfel de relații este traită ca o sursă de siguranță, riscul de a pierde
relația dă naștere anxietății și, adesea, furiei, iar pierderea efectivă aduce
dezechilibrul produs de suferință.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 18.4px;">John Bowlby: Crearea și ruperea legăturilor afective, Editura Trei, 2016<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 18.4px;">Prelegerea a șasea: Încrederea în sine și condițiile care o înlesnesc</span></div>
MadalinaMargahttp://www.blogger.com/profile/09308636077891734490noreply@blogger.com0